Turte cu paturi (reteta "re-mixata" din Milcoveni, Caras-Severin)



22.08.2018-  Jurnal de (ne)calatorie prin vara:  am admirat vara aceasta zeci, sute de fotografii pline de zambete, cunoscute sau mai putin cunoscute mie, din diferite colturi ale lumii (de asemenea, cunoscute si de mine sau nu...inca 😉). Noi nu ne-am prea indepartat de casa si nici macar nu am fugit din calea caniculei, dar de fiecare data ma simt ca in concediu in...supermarket, studiind, comparand si, bineinteles, cumparand!  Ei bine, azi am primit un impuls, un premiu! Nu este premiul cel mare dar, dupa cum spuneam, este un impuls. O incurajare! Multumesc Selgros! De-abia astept sa ma delectez printre rafturile tale incarcate "de bunataturi"!
Azi, prin reteta castigatoare, numele satului copilariei mele a devenit putin mai cunoscut. Este aportul meu de recunostinta, este doar un mic pas, dar este DEOCAMDATA!  Doar nu ne oprim aici, nu-i asa, milcoviceni?!!

Iata povestea, ingredientele si pasii retetei:

Nu stiu alta reteta mai banateana decat turtele cu paturi! In vremea copilariei mele, daca ceream "ceva dulce" (asa, peste saptamana, caci duminica isi avea colacii ei cu nuca si cu mac), buni se ducea la sacul cu faina, trantea o movila pe masa randuita dinainte, adauga, framanta, isi impletea mainile precum un magician iscusit si, minune!...turtitele (taiate intotdeauna in patrate!) erau pregatite sa se afunde in uleiul incins! Bine incins! Sa vezi cum se rumeneau, cum se umflau, faloase nevoie mare! Fascinant! Mirosul si, mai apoi, gustul, fumul nelipsit ce insotea tot acest ritual al prepararii, toate acestea sunt aroma copilariei, aroma Milcoveniului meu, aroma bunicilor mei intelepti! Da, am vrut asta si pentru copilasii nostri...Si pentru ca avem o lege, unanim aprobata in familie, peste saptamana se consuma desert pregatit exclusiv in bucataria noastra! A fost deci usor sa ii implic pe micuti, sa le cultiv dorinte sanatoase si cu adevarat gustoase. Eu am intervenit asupra retetei clasice adaugand seminte macinate (cine are copii cunoaste, trebuie gasite diferite "trucuri"de genul, doar sa ii stim bine hraniti).  Asadar, va invit sa va regasiti printre paturile acestor turte si sa re-mixati arome cu valoare veritabila! Aromele inocentei!


Ingrediente:

Faina 000- 500 g
Bicarbonat de sodiu- 1 varf de cutit
Zeama de lamaie- 1 lingurita
Sare- 1 praf
Seminte de in- 1 lingura
Seminte de susan alb- 1 lingura
Ou- 1 (la temperatura camerei)
Lapte caldut- 220 ml
Ulei- 4 linguri + pentru prajit


Mod de preparare:

1-Faina se pune intr-un bol incapator.
2-Semintele de in si susan se macina si se amesteca cu faina.
3-Oul se bate cu 2 linguri de ulei; se adauga sarea si bicarbonatul de sodiu stins cu zeama de lamaie si se adauga in bolul cu faina.
4-Se adauga treptat laptele caldut si se framanta (aproximativ 10 minute) un aluat destul de dens si nelipicios. Se lasa 10 minute.
5-Pe blatul infainat, se intinde aluatul in foaie de aproximativ 1 cm grosime.
6-Foaia se unge bine cu 1 lingura de ulei si se impatura in doua.
7-Se unge din nou cu 1 lingura de ulei si se impatura din nou.
8-Se intinde foaia din nou cu sucitorul, in grosime de 1/2 cm.
9-Se formeaza patratele cu o rola de patiserie (sau un cutit ascutit).
10-Se prajesc in ulei mult si bine incins, pana se rumenesc pe ambele parti; se scot pe prosoape absorbante.

Se pot servi cu dulceata, gem de casa, miere sau chiar cu telemea! Irezistibile!















Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Clatite din legume (de post)

Briose sarate

Sos de usturoi (de post)